Fiecare termen, pe înțelesul tuturor

Handshake

Înainte să apară imaginea, sursa și ecranul negociază: sursa citește EDID-ul ecranului, verifică protecția la copiere și alege un format pe care ambele părți spun că îl duc. Un handshake ratat e ecranul negru pe care îl știe toată lumea.

Pe unitatea astaAproape orice problemă pe care o rezolvă cutiuța asta e un handshake care a mers prost.

EDID

Extended Display Identification Data: un bloc mic de date din fiecare ecran, în care sunt listate rezoluțiile, frecvențele de împrospătare, formatele de culoare și formatele audio pe care le acceptă, plus numele și producătorul.

Pe unitatea astaDr.HDMI 4K păstrează patruzeci dintre ele și îi dă sursei tale pe cel pe care îl alegi.

Bancă EDID

Un EDID salvat în memoria unității. Patruzeci în total: opt FHD, douăzeci și patru UHD în trei variante audio, șapte de rescris și una cu o copie a ecranului tău.

Eveniment hot-plug (HPD)

Pinul care îi spune sursei că tocmai s-a conectat un ecran. Dacă îl cobori și îl urci la loc, sursa recitește EDID-ul și își reconfigurează ieșirea.

Pe unitatea astaSchimbarea băncii îl declanșează automat; durează cam două secunde.

DDC

Canalul îngust de date din cablul HDMI, pe care circulă cererile de EDID și traficul protecției la copiere. Unitatea îl ascultă și răspunde doar la întrebările despre EDID, restul îl lasă în pace.

Sink și source

Source (sursa) e tot ce trimite imagine: player, consolă, HTPC. Sink e tot ce o primește: televizor, videoproiector, receiver. Copy sink înseamnă să copiezi EDID-ul sinkului aflat mai departe în lanț.

HDCP

High-bandwidth Digital Content Protection, criptarea video-ului comercial. Versiunile 1.4 și 2.2 nu se amestecă liber, iar asta e o cauză frecventă de ecrane negre.

Pe unitatea astaUnitatea asta lasă HDCP-ul să treacă neatins. Conversia între versiuni cere un Vertex² sau un VRROOM.

18Gbps / 600MHz

Viteza maximă a HDMI 2.0b. Ajunge pentru 4K la 60Hz cu culoare 4:4:4 completă sau pentru 4K60 4:2:2 pe 12 biți. Tot ce ceri trebuie să încapă acolo.

Subeșantionarea cromei (4:4:4, 4:2:2, 4:2:0)

Cât detaliu de culoare se trimite raportat la luminozitate. 4:4:4 e culoare completă și costă cea mai multă bandă; 4:2:0 o înjumătățește în ambele direcții, și așa trece 4K60 prin echipamente mai vechi.

Pe unitatea astaNumele băncilor o spun direct: 444, 420 și ceasul în MHz.

Adâncime de culoare (8b, 10b, 12b)

Biți pe canal de culoare. Mai mulți biți înseamnă treceri mai fine și mai multă bandă. 12 biți la 4:2:0 e un compromis obișnuit pentru 4K60 cu HDR.

HDR10

Formatul de bază pentru gamă dinamică înaltă: metadate statice care descriu intervalul de luminozitate al filmului întreg. E acceptat practic de orice ecran HDR.

HDR10+

HDR10 cu metadate dinamice, scenă cu scenă. Îl folosesc, printre alții, Samsung și Amazon.

HLG

Hybrid Log-Gamma, formatul HDR pentru transmisiuni, gândit astfel încât același semnal să arate corect atât pe aparate HDR, cât și SDR. Frecvent la satelit și la sportul în streaming.

Dolby Vision

Formatul HDR dinamic de la Dolby. Dolby Vision condus de ecran cere un ecran licențiat; tot lanțul trebuie să-l accepte.

LLDV

Low-Latency Dolby Vision, numit și DV condus de player. Sursa face singură tone mapping-ul Dolby Vision și scoate un semnal pe care îl poate afișa un ecran HDR obișnuit.

Pe unitatea astaDr.HDMI 4K îl poate declanșa prezentând un EDID cu suport DV. Ecranul tău tot are nevoie de un mod HDR forțat, iar luminanța maximă trebuie setată chiar în EDID. Pentru LLDV cu setări adevărate, vezi Arcana 2.

Tone mapping

Comprimarea unui master HDR luminos la ce poate scoate cu adevărat ecranul tău. O face ecranul sau, în cazul LLDV, playerul.

Pe unitatea astaDr.HDMI 4K nu face tone mapping. Schimbă doar ce află sursa.

BT.2020

Spațiul larg de culoare folosit de materialul UHD și HDR. Un EDID care nu-l anunță ține sursa în BT.709, mai vechi și mai îngust.

ALLM

Auto Low Latency Mode: un indicator care îi spune ecranului să treacă singur în modul joc de îndată ce o consolă începe să emită.

Full audio, SPDIF, stereo

Cele trei variante de sunet ale fiecărei bănci UHD. Full audio anunță tot, inclusiv Atmos și DTS:X; SPDIF se oprește la ce duce un retur optic; stereo înseamnă doar două canale.

Pe unitatea astaÎncepe pe verde (full audio) și coboară doar dacă sunetul cade.

Dolby Atmos și DTS:X

Formate surround pe obiecte, purtate în interiorul TrueHD și DTS-HD Master Audio. Au nevoie de un EDID care anunță formatele fără pierderi de sub ele.

eARC / ARC

Canal audio de retur: trimiterea sunetului de la un televizor înapoi către un receiver.

Pe unitatea astaNu e ceva ce face unitatea asta. Extragerea cere un Arcana 2, Vertex² sau un VRROOM.

Modul HTPC

Un mod care ascunde starea sinkului față de sursă, astfel încât un calculator să nu observe niciodată că ecranul a dispărut și să-și păstreze rezoluția și aranjarea desktopului.

Repetor și egalizare

Unitatea reface tactul și curăță semnalul de intrare, compensând pierderile cablului până la circa 50 de metri, înainte să-l trimită mai departe.

Alimentare +5V

HDMI duce cu el o alimentare mică de 5V, de care au nevoie cablurile active și optice. Unele surse sunt zgârcite cu ea; cu alimentator propriu, unitatea asta o furnizează.

RS232

O conexiune serială de comandă pe mufa de 3,5 mm, pe care integratorii o folosesc ca să schimbe băncile dintr-un sistem de control.

DVI-D

Predecesorul HDMI, doar imagine, compatibil electric cu el. Unitatea emulează și repetă lanțuri DVI-D la fel de bine ca lanțurile HDMI.